Nu am mai ieșit din casă de multă vreme. Obișnuiam să ies o dată pe săptămână. Acum, dacă apuc să ies afară o dată pe lună mă consider norocos. Astăzi, ies pentru prima dată după trei luni.
Lumina soarelui îmi rănește ochii, dar mă bucur. Mă uit în jur, verde. Copaci, pământ, străzi. Verde. Mă uit în jur. Toți suntem la fel. Fericiți, sper.
Bzzzz. O muscă apare brusc în fața mea. Tresar. Rămân nemișcat minute. Am crezut că mi-a spart geamul de la mască.
Mă bucur să văd aerul din jur, nu să îl respir.
Leave a comment