Asemănarea dintre păianjen și colecționar, cea de vânători, este analogia dintre muscă și vis, cea de prăzi.
Fără consimțământ sunt sechestrat în propriul vis de către Colecționari. Bruxismul mă frânge până în măduva osoasă. Suflul se îngreunează. Privirea se încețoșează. În agonie stau cu gura încleștată în timp ce șiroaie de sânge se revarsă. Fiecărui dinte i se aplică tratamentul de malpraxis recurgându-se la daltă & ciocan. Metastaza se reprimă înăuntrul meu precum rădăcinile unui arbore înfipte adânc în pământ. Angoasa mă acaparează la fiecare execuție a dinților.
O disjuncție denaturată și distorsionată a relație dintre reverie și coșmar reprezentată de un divorț metafizic. Dentiștii și-au scos mănușile. “Ne vedem peste 10 ani” au strigat în cor.
Leave a comment